- punctual
- PUNCTUÁL, -Ă, punctuali, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care este exact, care respectă întocmai termenul sau momentul fixat. ♦ (Adverbial) La timp, cu punctualitate. 2. (Despre verbe) Care arată că acţiunea se petrece într-un singur moment. [pr.: -tu-al] – Din fr. ponctuel (după punct).Trimis de oprocopiuc, 26.04.2004. Sursa: DEX '98Punctual ≠ nepunctualTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePUNCTUÁL adj. exact, parolist. (Voi fi punctual; un om punctual-.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepunctuál adj. m. (sil. punc-tu-al), pl. punctuáli; f. sg. punctuálă, pl. punctuáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPUNCTUÁL punctuală (punctuali, punctuale) 1) Care manifestă grijă şi corectitudine în realizarea datoriilor şi promisiunilor; cu responsabilitate şi exactitate. 2) şi adverbial Care are loc la momentul prestabilit; produs la timpul fixat. [Sil. -tu-al] /punct + suf. punctualalTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPUNCTUÁL, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Regulat, exact; care face la timp ceea ce trebuie să facă; precis. ♦ Făcut la momentul hotărât, determinat. 2. (Despre verbe) Care arată că acţiunea se petrece într-un singur moment. [pron. -tu-al, var. puntual, -ă adj. / cf. fr. ponctuel, it. puntuale].Trimis de LauraGellner, 13.08.2005. Sursa: DNPUNCTUÁL, -Ă adj. 1. (şi adv.) care respectă întocmai termenul fixat; făcut la momentul hotărât; exact, precis. 2. (despre aspectul verbelor) care arată că acţiunea se referă la un singur moment al desfăşurării. 3. (mat.) referitor la un punct. (< engl. punctual, după fr. poncuel)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.