abhora

ABHORÁ, abhorez, vb. I. tranz. (Rar) A avea ură, dezgust, aversiune faţă de cineva sau de ceva. – Din fr. abhorrer, lat. abhorrere.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



abhorá vb. tr. a avea oroare, aversiune; a urî, a detesta. (< fr. abhorrer, lat. abhorrere)

Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN



abhorá vb. ind. prez. 1 sg. abhór, 3 sg. şi pl. abhoreáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ABHORÁ vb. I. tr. (Rar) A avea dezgust, aversiune, ură faţă de ceva sau faţă de cineva. [< fr. abhorrer, cf. lat. abhorrere].

Trimis de LauraGellner, 11.12.2005. Sursa: DN