- pufui
- PUFUÍ vb. IV. v. pufăi.Trimis de gall, 02.09.2008. Sursa: DLRM
Dicționar Român. 2013.
pufui
Look at other dictionaries:
puf — PUF1 interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă şi cu intermitenţe a aerului (pe nări, pe gură), de lovirea în cădere a unui corp de o suprafaţă moale etc. – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 02.05.2005. Sursa: DEX 98 PUF2,… … Dicționar Român
pufuire — PUFUÍRE s.f. v. PUFUI. [DLRM] Trimis de gall, 02.09.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
pufuitură — PUFUITÚRĂ, pufuituri, s.f. Pufăit. – Din pufui + suf. itură. Trimis de gall, 02.09.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
