psihofizic — PSIHOFÍZIC, Ă, psihofizici, ce, s.f., adj. 1. Curent psihologic care studiază pe cale experimentală raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici şi intensitatea stărilor psihice corespunzătoare, dând o formulare matematică… … Dicționar Român
МИХАЙЛЕСКУ — (Mihailescu), Штефан (1846–99) – рум. ученый и мыслитель материалист. М. стремился объяснить мир из него самого, раскрыть законы движения материи. Нет никакого сверхъестественного существа, способного воздействовать каким либо образом на природу … Философская энциклопедия
lacrimă — LÁCRIMĂ, lacrimi, s.f. 1. Secreţie lichidă, incoloră, sărată, alcalină, produsă de glandele lacrimale, care umezeşte suprafaţa globilor oculari şi care se poate scurge în afară, în urma unor tulburări în starea psihofizică a omului. ♢ expr. Cu… … Dicționar Român
psihofizician — psihofizicián s. m. (sil. ci an), pl. psihofiziciéni (sil. ci eni) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PSIHOFIZICIÁN, Ă s. m. f. specialist în psihofizică. (< fr. psychophysicien) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa … Dicționar Român