- prăvăluc
- prăvălúc, prăvălúce, s.n. (reg.) pantă, povârniş.Trimis de blaurb, 20.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
prăvăli — PRĂVĂLÍ, prăvălesc, vb. IV. 1. refl. şi tranz. A (se) înclina, a (se) apleca într o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a face să cadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuşi, a (se) trânti. ♦ refl. A fugi în goana mare, a se … Dicționar Român