prăjitor

PRĂJITÓR, -OÁRE, prăjitori, -oare, subst. 1. s.m. şi f. Muncitor calificat care lucrează în fabrici la cuptoarele unde se prăjesc minereurile. 2. s.f. Încăpere, secţie, instalaţie într-o fabrică, unde se execută operaţiile de prăjire a minereurilor. ♦ Aparat folosit în gospodării pentru a prăji pâine sau boabe de cafea. – Prăji + suf. -tor.

Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98



prăjitór (muncitor) s. m., pl. prăjitóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRĂJITÓR prăjitori m. Muncitor specializat în prăjirea minereurilor în cuptoare speciale. /a prăji + suf. prăjitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX