- prăguş
- PRĂGÚŞ s. v. prag.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePRĂGÚŞ s. v. prăguşor, prăguţ, prispă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
prăguşor — PRĂGUŞÓR, prăguşoare, s.n. 1. Diminutiv al lui prag. 2. Mic suport pe care se aşază tacâmurile la masă. – Prag + suf. uşor. Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX 98 PRĂGUŞÓR s. prăguţ, (rar) prăguş. (prăguşor la uşă.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
prag — PRAG, praguri, s.f. 1. Partea de jos, orizontală, a unui toc de uşă sau a unei porţi, puţin mai ridicată de la pământ, peste care se trece la intrare şi ieşire. ♢ expr. A călca (sau a trece, a păşi) pragul (casei) = a) a ieşi din casă; b) a intra … Dicționar Român
prispă — PRÍSPĂ, prispe, s.f. 1. Un fel de terasă îngustă înălţată de a lungul peretelui din faţă (uneori şi al celor laterali) la casele ţărăneşti, lipită cu pământ sau pardosită cu scânduri, adesea mărginită de o balustradă scundă de lemn sau de zidărie … Dicționar Român