- prăgar
- PRĂGÁR, prăgare, s.n. (reg.) Fiecare dintre grinzile care se aşază de-a curmezişul pe temelia unei case şi prin care se delimitează încăperile. – Prag + suf. -ar.Trimis de oprocopiuc, 06.04.2004. Sursa: DEX '98prăgár s. n., pl. prăgáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficprăgár, prăgáre, s.n. (reg.) 1. fiecare dintre grinzile care se aşază de-a curmezişul pe temelia unei case şi prin care se delimitează încăperile. 2. grindă care se pune deasupra uşorilor uşii, formând pragul de sus; prăguriţă. 3. prag.Trimis de blaurb, 20.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.