prăfuit — PRĂFUÍT, Ă, prăfuiţi, te, adj. Plin de praf (1), acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros. ♦ fig. Vechi, perimat, uitat; p. ext. răsuflat, banal. ♦ Care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere. – v. prăfui. Trimis de… … Dicționar Român
praf — PRAF, (2, 3) prafuri, s.n. 1. Material format din particule solide foarte fine, provenite din fărâmiţarea naturală a scoarţei terestre, a unor corpuri solide, din unele procese biologice ale vieţuitoarelor etc.; pulbere, colb. ♦ Exp. A face (pe… … Dicționar Român
prăfos — PRĂFÓS, OÁSĂ, prăfoşi, oase, adj. Plin de praf (1), acoperit cu praf, cu mult praf; prăfuit, prăfuros. ♦ Care se prezintă sub formă de pulbere, ca praful; pulverulent. – Praf + suf. os. Trimis de oprocopiuc, 05.04.2004. Sursa: DEX 98 PRĂFÓS adj … Dicționar Român