Dicționar Român. 2013.
jaf — JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârşit prin violenţă; jefuire, jecmăneală. ♢ loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ♢ (înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ♢ expr. Jaf în ciuperci! se… … Dicționar Român
pradă — PRÁDĂ, prăzi, s.f. 1. Faptul de a prăda; prădare, jefuire, jaf; devastare. 2. (concr.) Totalitatea bunurilor materiale şi (în trecut) a persoanelor luate de cel care pradă (mai ales în timp de război). ♢ loc. vb. (înv.) A face pradă = a prăda. 3 … Dicționar Român
dobândă — DOBẤNDĂ, dobânzi, s.f. 1. Sumă de bani care se plăteşte (de obicei în procente) pentru un împrumut bănesc. ♢ expr. A plăti (cuiva) cu dobândă = a se răzbuna cu prisosinţă şi violenţă (pe cineva) pentru o pagubă sau o suferinţă. 2. Câştig, folos,… … Dicționar Român
prădăşug — PRĂDĂŞÚG s. v. jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
rapt — RAPT, rapturi, s.n. 1. Răpire a unei persoane. 2. Furt săvârşit prin violenţă; jaf, hoţie. – Din fr. rapt, lat. raptus. Trimis de LauraGellner, 03.07.2004. Sursa: DEX 98 RAPT s. v. furat, furătură, furt, hoţie, jaf, jefuire, jefuit, pradă,… … Dicționar Român
răpiciune — RĂPICIÚNE s. v. jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
răpştire — RĂPŞTÍRE s. v. ciudă, crâcneală, crâcnire, gelozie, invidie, jaf, jefuire, jefuit, murmur, necaz, pică, pizmă, pornire, pradă, prădare, prădat, prădăciune, protest, ranchiună, uzurpare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
