acromicrie

ACROMICRÍE s.f. Stare patologică manifestată prin oprirea din creştere a capului şi a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei. – Din fr. acromicrie.

Trimis de ana_zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX '98



acromicríe s. f. (sil. -cro-, -cri-), art. acromicría, g.-d. acromicríi, art. acromicríei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ACROMICRÍE s.f. (med.) Sindrom glandular provocat de insuficienţa secreţiei hormonului de creştere al hipofizei, caracterizat prin dezvoltarea insuficientă a extremităţilor şi a craniului. [gen. -iei. / < fr. acromicrie, cf. gr. akron – extremitate, mikros – mic].

Trimis de LauraGellner, 20.02.2006. Sursa: DN



ACROMICRÍE s. f. stare anormală prin insuficienţa secreţiei hormonului de creştere al hipofizei, prin dezvoltarea insuficientă a extremităţilor şi a craniului. (< fr. acromicrie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN