- prund
- PRUND, prunduri, s.n. 1. Pietriş mărunt amestecat cu nisip, care se găseşte pe fundul şi pe malul apelor sau, în straturi, în scoarţa pământului. ♦ Albie, fund de apă (cu pietriş). ♦ Pietriş mărunt care se aşterne pe drumuri sau pe şosele; prundiş. 2. Mal, ţărm, teren acoperit cu pietriş; prundiş; teren format din pietriş. 3. Insulă mică, fără vegetaţie, formată din aluviuni, pe cursul unui râu. – Din sl. prondŭ.Trimis de oprocopiuc, 24.04.2004. Sursa: DEX '98PRUND s. v. pietriş.Trimis de siveco, 07.02.2009. Sursa: SinonimePRUND s. v. nisip.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprund s. n., pl. prúnduriTrimis de siveco, 26.10.2005. Sursa: Dicţionar ortograficPRUND prunduri n. Pietriş mărunt format, mai ales, în albiile râurilor şi folosit în construcţii şi ca aşternut rutier. /<sl. pronduTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXprund (prúnduri), s.n. – 1. Pietriş, prundiş. – 2. Albie cu prund. – 3. Mal, ţărm prundos, matcă de rîu subalpin. sl. prądŭ "dună, banc de nisip" (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud "dună", pol. prąd "curent", rus. prud "heleşteu". – Der. prundar, s.m. (alcion, Alcedo aquaticus); prundărel, s.m. (alcion); prundaş, s.m. (pasăre, Calidris arenaria); prundi, vb. (a acoperi cu pietriş); prundiş, s.n. (pietriş mărunt); prundos, adj. (pietros); prundui, vb. (a acoperi cu prund, a pietrui).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.