- protestatar
- PROTESTATÁR, -Ă, protestatari, -e, adj. Care indică sau conţine un protest; de protest. ♦ (Adesea substantivat) Care protestează într-o împrejurare oarecare, care aderă la o acţiune de protest. – Din fr. protestataire.Trimis de ana_zecheru, 19.04.2004. Sursa: DEX '98PROTESTATÁR adj., s. contestatar, (înv.) malcontent, protestant. (Un protestatar social; mişcare protestatar.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeprotestatár adj. m., pl. protestatári; f. sg. protestatáră, pl. protestatáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPROTESTATÁR protestatară (protestatari, protestatare) 1) Care conţine un protest; de protest. Declaraţie protestatară. 3) şi substantival Care participă la o acţiune de protest; aflat în protest. /<fr. protestataireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPROTESTATÁR, -Ă adj. Care conţine un protest; de protest. // s.m. şi f. Cel care protestează, care prezintă un protest. [cf. fr. protestataire].Trimis de LauraGellner, 19.02.2007. Sursa: DNPROTESTATÁR, -Ă adj., s. m. f. (cel) care protestează. (< fr. protestataire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.