- proră
- PRÓRĂ, prore, s.f. Partea din faţă a unei nave; p. restr. extremitatea din faţă a acestei părţi, unde se află postul de comandă; bot. [var.: próvă s.f.] – Din it. prora.Trimis de ana_zecheru, 21.04.2004. Sursa: DEX '98PRÓRĂ s. (mar.) bot, (înv. şi reg.) pisc, (înv.) pruă. (proră unei nave.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepróră/próvă (parte a navei) s. f., g.-d. art. prórei/próvei; pl. próre/próveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRÓR//Ă prorăe f. (în opoziţie cu pupă) Partea de dinainte a unei nave. [G.-D. prorei; var. próvă] /<it. proraTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPRÓRĂ s.f. (mar.) Partea dinainte a unei nave. [var. provă s.f. / < it. prora, cf. lat. prora].Trimis de LauraGellner, 18.02.2007. Sursa: DNPRÓRĂ/PRÓVĂ s. f. partea din faţă a unei nave. (< it. prora)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNpróră (próre), s.f. – Partea de dinainte a unei nave. – var. provă, înv. pruă. lat. prora (sec. XIX), var. din ngr. πρόβα.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.