- prorocitor
- PROROCITÓR, -OÁRE, prorocitori, -oare, adj., s.m. şi f. (înv.) (Persoană) care proroceşte. – Proroci + suf. -tor.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98PROROCITÓR s. v. prezicător, profet, proroc, vestitor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprorocitór adj. m., s. m., pl. prorocitóri; f. sg. şi pl. prorocitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPROROCIT//ÓR prorocitoroáre (prorocitoróri, prorocitoroáre) Care proroceşte. /a proroci + suf. prorocitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.