pronomie

pronomíe s.f. (înv.) privilegiu.

Trimis de blaurb, 01.11.2006. Sursa: DAR



pronomíe (-íi), s.f. – Privilegiu. – var. pronomion. ngr. προνόμιον (Tiktin). sec. XVIII, înv.

Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER