prolongaţie

prolongaţie
PROLONGÁŢIE, prolongaţii, s.f. (muz.) Poziţie a unei note care, făcând parte dintr-un acord, se continuă şi în acordurile următoare. – Din fr. prolongation, lat. prolongatio.
Trimis de oprocopiuc, 22.04.2004. Sursa: DEX '98

prolongáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. prolongáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. prolongáţiei; pl. prolongáţii, art. prolongáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PROLONGÁŢI//E prolongaţiei f. muz. Poziţie a unei note dintr-un acord care continuă şi în acordurile următoarte; poziţie identică a unei note într-o serie de acorduri succesive. /<fr. prolognation, lat. prolongatio, prolongaţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PROLONGÁŢIE s.f. (Rar) Prelungire (în timp). ♦ (muz.) Poziţie a unei note care, făcând parte dintr-un acord, se continuă şi în acordurile următoare. [gen. -iei. / < fr. prolongation, cf. lat. prolongatio].
Trimis de LauraGellner, 06.08.2005. Sursa: DN

PROLONGÁŢIE s. f. 1. alungire. 2. (muz.) poziţie a unei note care, făcând parte dintr-un acord, se continuă şi în acordurile următoare. (< fr. prolongation, lat. prolongatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”