- proletar
- PROLETÁR, -Ă, proletari, -e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine proletariatului, privitor la proletariat. 2. s.m. şi f. Cetăţean sărac din Roma antică, ale cărui bunuri nu depăşeau o limită foarte scăzută (prevăzută de lege). 3. s.m. şi f. Muncitor, cu un nivel de viaţă relativ scăzut, care, pentru a-şi câştiga existenţa, îşi vinde forţa de muncă pentru un salariu în general mic. – Din fr. prolétaire.Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX '98Proletar ≠ burghezTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonimeproletár adj. m., s. m., pl. proletári; f sg. proletáră, pl. proletáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPROLETÁR1 proletară (proletari, proletare) Care ţine de proletariat; propriu proletariatului. /<fr. prolétaireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPROLETÁR2 proletară (proletari, proletare) m. şi f. 1) (în Roma antică) Reprezentant al celei mai de jos pături a populaţiei libere. 2) Persoană care face parte din proletariat. /<fr. prolétaireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPROLETÁR, -Ă adj. Referitor la proletariat, al proletarilor. // s.m. şi f. 1. Om sărac din rândul cetăţenilor liberi ai Romei antice, ale cărui bunuri nu depăşeau o limită foarte scăzută. 2. Muncitor salariat exploatat, lipsit de mijloace de producţie şi nevoit să-şi vândă forţa de muncă pentru a putea trăi. [< lat. proletarius, cf. fr. prolétaire].Trimis de LauraGellner, 05.08.2005. Sursa: DNPROLETÁR, -Ă I. adj. referitor la proletariat, care aparţine proletariatului. II. s. m. f. 1. cetăţean sărac, liber, din Roma antică. 2. muncitor salariat din societatea capitalistă, lipsit de mijloace de producţie. (< fr. prolétaire)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.