- proeminent
- PROEMINÉNT, -Ă, proeminenţi, -te, adj. Care iese mult în relief. ♦ (Despre oameni sau acţiunile, realizările lor) Care iese din comun prin valoare, calităţi; remarcabil. [pr.: pro-e-] – Din fr. proéminent.Trimis de RACAI, 09.11.2006. Sursa: DEX '98PROEMINÉNT adj. 1. v. ieşit. (Parte proeminent a unui obiect.) 2. boltit, bombat, (rar) scos. (O frunte proeminent.) 3. accentuat, pronunţat, puternic. (Maxilare proeminent; bărbie proeminent.)Trimis de siveco, 01.12.2008. Sursa: SinonimePROEMINÉNT adj. v. important, însemnat, marcant, remarcabil.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeproeminént adj. → eminentTrimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortograficPROEMINÉN//T proeminenttă (proeminentţi,proeminentte) 1) Care depăşeşte limitele obişnuite evidenţiindu-se. Nas proeminent. 2) (despre persoane) Care se distinge prin calităţi deosebite; ieşit din comun prin aptitudini. /<fr. proéminentTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPROEMINÉNT, -Ă adj. Ieşit în afară, în relief. ♦ (Despre oameni) Ieşit din comun (prin calităţile sale); excepţional. [pron. pro-e-. / < fr. proéminent, cf. lat. proeminens].Trimis de LauraGellner, 16.02.2007. Sursa: DNPROEMINÉNT, -Ă adj. ieşit în afară, în relief. ♢ (despre oameni) ieşit din comun; remarcabil. (< fr. proéminent, lat. proeminens, germ. proeminent)Trimis de raduborza, 10.04.2009. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.