autoorientare

autoorientáre s. f. (sil. a-u-) → orientare

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



AUTOORIENTÁRE s. f. capacitate a individului de a se orienta pe plan social, politic, cultural etc. potrivit disponibilităţilor şi intereselor sale. (< auto¹- + orientare)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN