- priboire
- PRIBOÍRE s.f. Acţiunea de a priboi2. – v. priboi2.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98priboíre s. f., g.-d. art. priboírii; pl. priboíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficpriboíre, priboíri, s.f. (pop.) 1. găurire, perforare. 2. ţintire cu privirea, fixare.Trimis de blaurb, 26.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.