- prezenţă
- PREZÉNŢĂ, prezenţe, s.f. Faptul de a fi prezent undeva; existenţa cuiva sau a ceva într-un loc sau într-un timp anumit. ♢ Listă (sau caiet, condică) de prezenţă = listă (sau caiet, condică) în care semnează cei prezenţi la un curs, la serviciu etc. Prezenţă de spirit = promptitudine demonstrată de cineva în împrejurări dificile sau neprevăzute. ♢ loc. prep. În prezenţa (cuiva) = fiind de faţă (cineva); în faţa, înaintea (cuiva). ♦ Existenţă. ♦ Manifestare a unei personalităţi (de prestigiu). – Din fr. présence.Trimis de oprocopiuc, 13.04.2004. Sursa: DEX '98Prezenţă ≠ absenţă, lipsăTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePREZÉNŢĂ s. 1. (înv.) asistenţă, parisie. (În prezenţă autorităţilor ...) 2. v. existenţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeprezénţă s. f., g.-d. art. prezénţei; pl. prezénţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPREZÉNŢ//Ă prezenţăe f. Faptul de a fi prezent undeva. ♢ Condică de prezenţă condică în care semnează persoanele prezente. prezenţă de spirit promptitudine în situaţiile imprevizibile. În prezenţăa cuiva de faţă cu cineva. A face act de prezenţă a asista undeva numai de formă (din datorie sau din politeţe). /<fr. présenceTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPREZÉNŢĂ s.f. Faptul de a fi prezent într-un loc determinat. ♢ Prezenţă de spirit = promptitudine în a judeca sau în a acţiona calm în împrejurări neprevăzute; sânge rece. [cf. fr. présence, it. presenza, lat. praesentia].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNPREZÉNŢĂ s. f. faptul de a fi prezent într-un anumit loc sau timp. o prezenţă de spirit = promptitudine în a judeca sau acţiona calm în împrejurări neprevăzute. (< fr. présence, lat. praesentia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.