prerafaelitism

PRERAFAELITÍSM s.n. Curent artistic apărut în Anglia la mijlocul sec. XIX care, pornind de la ideea că apogeul picturii este reprezentat de înaintaşii lui Rafael, a militat pentru o artă de rafinament, antiacademică, paseistă, literaturizantă, ezoterică, moralizatoare. [pr.: -fa-e-. – var.: prerafaelísm s.n.] – Din fr. préraphaélitisme.

Trimis de oprocopiuc, 12.04.2004. Sursa: DEX '98



PRERAFAELITÍSM s. (pict.) (rar) prerafaelism.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



prerafaelitísm s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRERAFAELITÍSM s.n. 1. Doctrină estetică de la sfârşitul sec. XIX, care plasa apogeul picturii în operele predecesorilor lui Rafael. 2. Curent estetizant în literatura sec. XIX, care condamnă poezia decadentă, admiţând literatura înaintaşilor. [pron. -fa-e-, var. prerafaelism s.n. / cf. fr. préraphaélisme < Rafael – pictor, sculptor şi arhitect al Renaşterii].

Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN



PRERAFAELITÍSM s. n. curent afirmat deopotrivă în pictură şi în poezie, în Anglia, la mijlocul sec. XIX, ca o reacţie împotriva academismului, care, considerând operele predecesorilor lui Rafael ca apogeu al picturii, milita pentru o întoarcere la puritatea artei acestora. (< engl. preraphaelitism, după fr. préraphaélisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN