prefect

prefect
PREFÉCT, prefecţi, s.m. 1. (În Roma antică) Demnitar care conducea o prefectură (1). 2. (În vechea organizaţie administrativă a ţării) Şef al administraţiei şi poliţiei într-un judeţ, care reprezenta aici puterea centrală. ♢ Prefect de poliţie (sau al poliţiei) = şef de poliţie în oraşele mari ale ţării. 3. Persoană care supraveghea şi îndruma instrucţia şi educaţia într-o şcoală, în vechea organizare a învăţământului din Imperiul Austro-Ungar. – Din lat. praefectus.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PREFÉCT s. (înv.) ispravnic, prefector, (înv., în Transilv.) fişpan. (prefectul conduce un judeţ.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

preféct s. m., pl. prefécţi
Trimis de siveco, 09.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

PREFÉC//T prefectţi m. 1) (în Roma antică) Demnitar care stătea în fruntea unei prefecturi. 2) (în organizarea administrativ-teritorială bazată pe judeţe) Conducător al unei prefecturi. /<lat. praefectus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PREFÉCT s.m. 1. Titlu dat unui demnitar roman care conducea o prefectură (1); comandant, căpetenie. 2. (În trecut) Conducătorul administrativ al unui judeţ, reprezentând puterea centrală a statului. [< lat. praefectus, fr. préfet].
Trimis de LauraGellner, 12.02.2007. Sursa: DN

PREFÉCT s. m. 1. demnitar care conducea o prefectură la romani sau diverse unităţi teritoriale în unele state feudale. 2. comandant al unei armate, al unei legiuni la romani. 3. şef administrativ şi politic al unui judeţ (sau district). 4. preot sau călugăr în institutele pedagogice ale iezuiţilor, care conduce şi supraveghează câte un sector al activităţii elevilor. 5. (în trecut) elev, într-un colegiu (religios), responsabil cu disciplina. (< lat. praefectus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

preféct (prefécţi), s.m. – Guvernator, inspector. lat. praefectus, sec. XIX. Nume introdus, împreună cu funcţia, de Alexandru Cuza, în 24 ianuarie 1859. – Der. prefectură, s.f.; prefectoral, adj.; subprefect, s.m.; subprefectură, s.f., toate. din fr.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Prefect — Pre fect, n. [L. praefectus, fr. praefectus, p. p. of praeficere to set over; prae before + facere to make: cf. F. pr[ e]fet.] 1. A Roman officer who controlled or superintended a particular command, charge, department, etc.; as, the prefect of… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • prefect — (n.) mid 14c., from O.Fr. prefect (12c.), from L. praefectus public overseer, director, properly pp. of praeficere to put in front, to set over, put in authority, from prae in front, before (see PRE (Cf. pre )) + root of facere (pp. factus) to… …   Etymology dictionary

  • prefect — Prefect, Praefectus …   Thresor de la langue françoyse

  • prefect — ► NOUN 1) chiefly Brit. a senior pupil authorized to enforce discipline in a school. 2) a chief officer, magistrate, or regional governor in certain countries. DERIVATIVES prefectoral adjective prefectorial adjective. ORIGIN Latin praefectus,… …   English terms dictionary

  • prefect — [prē′fekt΄] n. [ME prefecte < OFr < L praefectus, pp. of praeficere, to set over: see PRE & FY] 1. in ancient Rome, any of various high ranking officials or chief magistrates in charge of governmental or military departments 2. in modern… …   English World dictionary

  • Prefect — This article is about the title. For the car, see Ford Prefect. For the literary character, see Ford Prefect (character). Prefect (from the Latin praefectus, perfect participle of praeficere: make in front , i.e., put in charge) is a magisterial… …   Wikipedia

  • prefect — /pree fekt/, n. 1. a person appointed to any of various positions of command, authority, or superintendence, as a chief magistrate in ancient Rome or the chief administrative official of a department of France or Italy. 2. Rom. Cath. Ch. a. the… …   Universalium

  • prefect — [[t]pri͟ːfekt[/t]] prefects 1) N COUNT In some schools, especially in Britain, a prefect is an older pupil who does special duties and helps the teachers to control the younger pupils. 2) N COUNT In some countries, a prefect is the head of the… …   English dictionary

  • Prefect —    The title of the governor of Egypt during the Roman Period. The official was directly appointed by the Roman emperor from the equestrian order, namely the nonsenatorial official class. As Egypt supplied most of Rome’s grain, it was essential… …   Ancient Egypt

  • prefect — UK [ˈpriːfekt] / US [ˈprɪˌfekt] noun [countable] Word forms prefect : singular prefect plural prefects 1) in some schools in the UK, an older student who controls the activities of younger students and helps them to obey the rules 2) a public… …   English dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”