- precupeţ
- PRECUPÉŢ, -EÁŢĂ, precupeţi, -e, s.m. şi f. Persoană care cumpăra de la producător zarzavaturi, fructe, păsări, ouă etc., pe care le revinde apoi cu preţ mai ridicat, în piaţă sau pe străzile oraşului. ♦ Producător individual (de legume, fructe etc.) care îşi vinde produsele pe piaţă. – Din bg. prekupeč.Trimis de ana_zecheru, 08.04.2004. Sursa: DEX '98PRECUPÉŢ s. (Ban. şi Transilv.) pilar, (înv.) precupitor. (E precupeţ de profesie.)Trimis de siveco, 06.01.2009. Sursa: Sinonimeprecupéţ s. m., pl. precupéţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPRECUP//ÉŢ precupeţeáţă (precupeţéţi, precupeţéţe) m. şi f. Persoană care cumpără de la ţărani diferite produse agricole şi le revinde apoi mai scump în piaţă sau pe străzi. /<bulg. prekupeţTrimis de siveco, 06.01.2009. Sursa: NODEXprecupéţ (precupéţi), s.m. – 1. Vînzător ambulant de verdeţuri şi produse de casă. – 2. Negustor, comerciant. – var. înv. precupici. sl. prĕkupici sau bg. prĕkupec (Miklosich, Slaw. Elem., 40; Conev 77), cf. cupeţ. – Der. precupeaţă, s.f. (vînzătoare); precupi, vb. (înv., a negustori, a face comerţ), din sl. prikupiti, sb. prekupiti; precupeţi, vb. (a face negoţ; a specula; a vinde scump; a economisi; a se tocmi); precupeţeală, s.f. (tocmeală; speculă).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.