autogir

AUTOGÍR, autogire, s.n. Aeronavă prevăzuită cu o elice de propulsie antrenată de un motor şi cu elice de suspensie care se învârteşte în jurul unui ax vertical prin forţa realizată de deplasarea aeronavei. [pr.: a-u-] – Din fr. autogire.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



autogír s. n. (sil. a-u-), pl. autogíre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AUTOGÍR autogire n. Aeronavă cu elice de susţinere care se roteşte în jurul unui ax vertical şi permite aterizarea şi decolarea în plan vertical. /<fr. autogire

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



AUTOGÍR s.n. Aeronavă înzestrată cu o elice care se roteşte în jurul unui ax vertical, permiţând decolarea şi aterizarea în plan vertical. [< fr. autogire].

Trimis de LauraGellner, 29.01.2006. Sursa: DN



AUTOGÍR s. n. aeronavă cu o elice care se roteşte în jurul unui ax vertical, permiţând decolorarea şi aterizarea în plan vertical. (< fr. autogire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN