- preaînţelepciune
- preaînţelepciúne, s.f. (înv.) înţelepciune foarte mare, deosebită (a divinităţii).Trimis de blaurb, 23.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… … Dicționar Român