- potenţial
- POTENŢIÁL, -Ă, (I) potenţiali, -e, adj., (II) potenţiale, s.n. I. adj. 1. Care are în sine toate condiţiile esenţiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există în mod virtual. ♢ Energie potenţială = energia pe care o poate dezvolta un corp prin mişcarea lui din poziţia în care se află până la un indice de referinţă. 2. (gram.; despre moduri, propoziţii etc.) Care prezintă o acţiune posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu. II. s.n. 1. Mărime fizică a cărei variaţie în spaţiu şi timp caracterizează un câmp fizic şi permite determinarea acestuia. ♢ Potenţial electric = mărime a cărei variaţie caracterizează câmpul electric. Potenţial de electrod = diferenţa de potenţial dintre un metal şi o soluţie electrolitică în contact cu metalul. Potenţial de ionizare = diferenţa de potenţial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 2. (astron.; în sintagma) Potenţial terestru = geopotenţial. 3. (biol.; în sintagma) Potenţial de înmulţire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice. 4. Capacitate de muncă, de producţie, de acţiune; randamentul calitativ şi cantitativ al unei munci; p. ext. forţă, putere. [pr.: -ţi-al] – Din fr. potentiel.Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98Potenţial ≠ nepotenţialTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePOTENŢIÁL adj., s. 1. adj. v. posibil. 2. adj. v. latent. 3. s. v. capacitate. 4. s. v. randament.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepotenţiál adj. m. (sil. -ţi-al), pl. potenţiáli; f. sg. potenţiálă, pl. potenţiáleTrimis de siveco, 19.11.2008. Sursa: Dicţionar ortograficpotenţiál s. n. (sil. -ţi-al), pl. potenţiáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOTENŢIÁL1 potenţială (potenţiali, potenţiale) Care există în potenţă; care conţine toate condiţiile esenţiale de realizare; virtual. Element potenţial. Cataclism potenţial. [Sil. -ţi-al] /<fr. potentielTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOTENŢIÁL2 n. 1) fiz. Funcţie cu caracter scalar sau vectorial care caracterizează proprietăţile energetice ale câmpurilor. 2) Capacitate (a unei persoane, societăţi, ţări) de a realiza ceva într-un anumit domeniu. 3) gram. Mod personal al verbului care prezintă acţiunea ca posibilă, fără a preciza, dacă se realizează sau nu. 4) Forţă de acţiune; putere lăuntrică. potenţial militar. [Sil. -ţi-al] /<fr. potentielTrimis de siveco, 18.04.2007. Sursa: NODEXPOTENŢIÁL, -Ă adj. 1. A cărui forţă este în stare latentă. ♦ Energie potenţială = energie pe care o posedă un corp capabil de a produce o manifestare energetică. 2. Posibil; presupus posibil. ♦ Propoziţie potenţială = propoziţie care exprimă posibilitatea realizării unei acţiuni fără a preciza dacă aceasta se realizează sau nu. // s.n. 1. (fiz.) Capacitatea de a produce o manifestare energetică, un lucru mecanic. 2. Capacitate de dezvoltare, de desfăşurare a unei forţe, a unei activităţi; putere. ♦ Potenţial de război = capacitatea militară a unui stat. 3. Mod verbal care prezintă acţiunea ca posibilă. [pron. -ţi-al, pl. -le, -luri. / cf. fr. potentiel, lat. potentialis].Trimis de LauraGellner, 11.02.2007. Sursa: DNPOTENŢIÁL, -Ă I. adj. 1. care există ca posibilitate, în mod virtual. o energie potenţială = energie pe care o posedă un corp capabil de a produce o manifestare energetică. ♢ (adv.) în mod virtual, presupus posibil. 2. (despre moduri, propoziţii etc.) care prezintă o acţiune posibilă, fără a preciza dacă aceasta se realizează sau nu. II. s. n. 1. capacitate a unui sistem fizic de a produce o manifestare energetică, un lucru mecanic. 2. capacitate de dezvoltare, de desfăşurare a unei activităţi; nivel; forţă, putere. o potenţial de război = capacitatea militară a unui stat. 3. potenţial de înmulţire = capacitatea unor organisme vegetale sau animale de a fi prolifice. (< fr. potentiel)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.