potecea

potecea
POTECEÁ, potecele, s.f. (pop.) Potecuţă. – Potecă + suf. -ea.
Trimis de oprocopiuc, 04.04.2004. Sursa: DEX '98

POTECEÁ s. v. cărăruie, cărăruşă, potecuţă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

poteceá s. f., art. poteceáua, g.-d. art. potecélei; pl. potecéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • potecuţă — POTECÚŢĂ, potecuţe, s.f. Diminutiv al lui potecă; potecea. ♢ expr. A lua potecuţa (înapoi) = a se întoarce, a face cale întoarsă. – Potecă + suf. uţă. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98  POTECÚŢĂ s. cărăruie, cărăruşă, (pop.) cărăruică,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”