- portebonheur
- PORTE-BONHEUR s.n. Obiect considerat ca aducător de noroc celui care îl poartă; talisman. [pr.: port-bonór] – cuv. fr.Trimis de oprocopiuc, 03.04.2004. Sursa: DEX '98PÓRTEBONHEUR s. v. amuletă, fetiş, talis-man.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimePORTE-BONHEUR s.n. invar. (Franţuzism) Obiect considerat ca aducător de noroc celui care-l poartă; amuletă, talisman. [pron. port-bon-ör. / < fr. porte-bonheur].Trimis de LauraGellner, 10.02.2007. Sursa: DNPORTE-BONHEUR [PORT-BONÖR] s. n. obiect considerat ca aducător de noroc celui care-l poartă; amuletă, talisman. (< fr. porte-bonheur)Trimis de raduborza, 28.05.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.