porfiră

PORFÍRĂ¹, porfire, s.f. (înv.) Purpură. – Din ngr. porfíra.

Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX '98



PORFÍRĂ² s.f. v. porfir.

Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



PORFÍRĂ s. v. purpură.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



porfíră (purpură) s. f., g.-d. art. porfírei; pl. porfíre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PORFÍR//Ă porfirăe f. înv. 1) Culoare roşie-închisă care bate în violet; purpură. 2) Substanţă colorantă de această culoare preparată pe cale sintetică (în trecut extrasă din sucul unor moluşte); purpură. 3) Stofă pluşată de preş vopsită cu această substanţă; purpură. 4) Haină confecţionată din astfel de stofă şi purtată în trecut de regi, împăraţi sau domnitori; purpură. /<ngr. porfíra

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



porfíră, porfíre, s.f. (înv.) 1. purpură (pentru veşminte); veşmânt făcut din purpură. 2. (fig.) putere politică supremă a suveranului; stăpânire, conducere, guvernare. 3. (înv. şi pop.) varietate de vin roşu deschis. 4. varietate de struguri cu boabe roşietice. 5. culoare purpurie.

Trimis de blaurb, 13.10.2006. Sursa: DAR



PORFÍRĂ s. f. cameră a palatului imperial bizantin, lambrisată cu marmură roşie, unde împărătesele dădeau naştere copiilor lor. (< fr. porphyre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



porfíră (porfíre), s.f. – 1. (înv.) Purpură. – 2. Rocă vulcanică dură. Mgr. πορφύρα, în parte prin intermediul sl. porŭfira; cu al doilea sens, prin fr. porphyre. Este dubletul lui porfir (var. profiriu), adj. (roşu-deschis, se zice despre vinuri), din ngr. προφύρα; profiră (var. prohiră), s.f. (varietate de struguri).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER