- polzui
- polzuí, polzuiésc, vb. IV refl. (înv.) 1. a trage sau a face să tragă învăţăminte, foloase din ceva. 2. (refl.) a se sfătui.Trimis de blaurb, 10.10.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
polză — PÓLZĂ s. v. folos, necesitate, trebuinţă, utilitate. Trimis de siveco, 28.10.2008. Sursa: Sinonime pólză s.f. – Folos, cîştig. sl. polĭza (Tiktin). sec. XVII, înv. ca şi der. polzui, vb. (a cîştiga), din sl. polizevati; polzuinţă … Dicționar Român