pogăcea

pogăcea
POGĂCEÁ, pogăcele, s.f. (reg.) Diminutiv al lui pogace; pogăcioară. – Pogace + suf. -ea.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

pogăceá s. f., art. pogăceáua, g.-d. art. pogăcélei; pl. pogăcéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • pogăcioară — POGĂCIOÁRĂ, pogăcioare, s.f. (reg.) Pogăcea. – Pogace + suf. ioară. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  pogăcioáră s. f. (sil. cioa ), g. d. art. pogăcioárei; pl. pogăcioáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • pogăciţă — pogăcíţă s.f. (reg.) pogăcea (v.). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”