- poetic
- POÉTIC, -Ă, poetici, -ce, adj., s.f. 1. adj. Care aparţine poeziei, privitor la poezie. ♦ De poet. 2. adj. fig. Care poate inspira pe poeţi, demn de a fi motiv de inspiraţie; p. ext. impresionant, fermecător. 3. s.f. (Şi adjectival, în sintagma artă poetică) Tratat despre creaţia poetică; ansamblu de reguli pentru alcătuirea unei opere literare; ramură a teoriei literaturii care se ocupă de creaţia poetică. 4. s.f. Ansamblu de forme şi de principii poetice (1) caracteristice unei epoci sau unui curent literar; manieră poetică caracteristică unui poet. – Din ngr. poiitkós, poiitikí, lat. poeticus, poetica, it. poetico, poetica, fr. poétique.Trimis de ana_zecheru, 15.07.2006. Sursa: DEX '98POÉTIC adj. (înv.) poeticesc. (O imagine poetic.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimePOÉTIC s. v. poet.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimepoétic adj. m., pl. poétici; f. sg. poétică, pl. poéticeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOÉTI//C poeticcă (poeticci, poeticce) 1) Care ţine de poezie; propriu poeziei. Imagine poeticcă. ♢ Licenţă poeticcă v. LICENŢĂ. 2) fig. Care este plin de poezie; care încântă prin frumuseţe şi prin farmec. /<ngr. poiitikós, lat. poeticus, poetica, fr. poétiqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPOÉTIC, -Ă adj. 1. Propriu, caracteristic poeziei, de poezie. ♢ Artă poetică v. artă; licenţă poetică v. licenţă. 2. (fig.) Propriu a inspira un poet; (p. ext.) încântător, minunat. // s.n. Categorie estetică desemnând genul poetic. [pron. po-e-, pl. -ci, -ce. / < lat. poeticus, cf. fr. poétique].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNPOÉTIC, -Ă I. adj. 1. propriu poeziei. 2. (fig.) demn a inspira un poet; (p. ext.) încântător, expresiv, plastic, sensibil, liric. II. s. n. categorie estetică desemnând genul poetic. III. s. f. 1. ramură a teoriei literaturii care tratează despre creaţia poetică. ♢ tratat despre creaţia poetică. 2. sistem de principii poetice caracteristice unei epoci sau unui curent literar; fel de a scrie propriu unui poet. 3. parte a lingvisticii care se ocupă cu raporturile dintre funcţia poetică şi celelalte funcţii ale limbajului. (< fr. poétique, lat. poeticus, it. poetico, gr. poietikos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.