- poet
- POÉT, -Ă, poeţi, -te, s.m. şi f. 1. Persoană care compune poezii, autor de poezii. 2. Persoană înzestrată cu imaginaţie şi sensibilitate de poet (1). – Din ngr. poiitís, lat., it. poeta, fr. poète.Trimis de ana_zecheru, 29.03.2004. Sursa: DEX '98POÉT s. (livr.) bard, (rar) stihuitor, (înv.) cântător, poetic, stihar, versuitor, (depr.) versificator. (Mare poet naţional.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepoét s. m., pl. poéţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPOÉ//T poettă (poetţi, poette) m. şi f. 1) Autor de creaţii literare în versuri. 2) fig. Persoană înzestrată cu imaginaţie artistică. [Sil. po-et] /<ngr. poitís, lat., it. poeta, fr. poeteTrimis de siveco, 10.04.2009. Sursa: NODEXPOÉT, -Ă s.m. şi f. Autor de poezii. ♦ Om cu fire, imaginaţie şi sensibilitate de poet. [pron. po-et. / cf. fr. poète, lat. poeta].Trimis de LauraGellner, 07.02.2007. Sursa: DNPOÉT, -Ă s. m. f. 1. autor de poezii. 2. om cu fire, imaginaţie şi sensibilitate de poet (1). (< fr. poète, lat., it. poeta, germ. Poet)Trimis de raduborza, 16.11.2008. Sursa: MDNpoét (poéţi), s.m. – Autor de poezii. fr. poète. – Der. poetic, s.m. (înv., poet), din mgr. ποιητιϰός, sec. XVIII; poetic, adj., din fr. poétique; poetastru, s.m., din it. poetastro; poetiza, vb., din fr. poétiser; poezie, s.f., din fr. poésie.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.