podbeal

PODBEÁL, podbeli, s.m. Plantă mică erbacee din familia compozeelor, cu rizom cărnos şi flori galbene, folosită în medicină, iar uneori şi în alimentaţie (Tussilago farfara). [var.: podbál s.m., podbeálă s.f.] – Din bg., scr. podbel.

Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX '98



podbeál/podbál s. m., pl. podbéli

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PODBEÁL podbéli m. Plantă erbacee cu tulpină erectă, scundă, păroasă, având frunze mari, rotunde, şi flori galbene, folosită în scopuri medicinale şi alimentare. [var. podbal] /<bulg., sb. podbel

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



podbeál (podbéli), s.m. – Plantă, Tussilago farfara, Arnica montana. – var. podbal. sl., cf. bg. podbĕl, sb. podbjel, slov. podbel (Cihac, II, 270; Miklosich, Slaw. Elem., 37; Conev 46).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER