pocire

pocire
POCÍRE, pociri, s.f. Faptul de a (se) poci. v. poci.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

POCÍRE s. 1. v. desfigurare. 2. v. stâlcire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

pocíre s. f., g.-d. art. pocírii; pl. pocíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • desfigurare — DESFIGURÁRE, desfigurări, s.f. Faptul de a desfigura; urâţire, pocire, sluţire. – v. desfigura. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98  DESFIGURÁRE s. deformare, deformaţie, pocire, schimonoseală, schimonosire, sluţire, strâmbare,… …   Dicționar Român

  • stâlcire — STÂLCÍRE, stâlciri, s.f. Faptul de a (se) stâlci. – v. stâlci. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STÂLCÍRE s. 1. v. strivire. 2. v. snopire. 3. deformare, denaturare, pocire, pocit, schimonoseală, schimonosire, schimonosit,… …   Dicționar Român

  • urâţire — URÂŢÍRE, urâţiri, s.f. Acţiunea de a (se) urâţi şi rezultatul ei. – v. urâţi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  URÂŢÍRE s. deformare, deformaţie, desfigurare, pocire, schimonoseală, schimonosire, sluţire, strâmbare. (urâţire a feţei… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”