- urâţire
- URÂŢÍRE, urâţiri, s.f. Acţiunea de a (se) urâţi şi rezultatul ei. – v. urâţi.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98URÂŢÍRE s. deformare, deformaţie, desfigurare, pocire, schimonoseală, schimonosire, sluţire, strâmbare. (urâţire a feţei unei persoane.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeurâţíre s. f., g.-d. art. urâţírii; pl. urâţíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.