- pocinoc
- POCINÓC s.n. v. pocinog.Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
pocinog — POCINÓG, pocinoage, s.n. 1. Întâmplare rea, neplăcută; bucluc, belea; boroboaţă. 2. (reg.) Început (de bun augur); saftea. [var.: pocinóc s.n.] – Din sl. počinŭkŭ. Trimis de oprocopiuc, 02.03.2009. Sursa: DEX 98 POCINÓG s. 1. v. poznă. 2 … Dicționar Român