plătitor

plătitor: PLĂTITÓR, -OÁRE, plătitori, -oare, adj., s.m. şi f. (Persoană) care efectuează o plată, care plăteşte; platnic. – Plăti + suf. -tor.

Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004. Sursa: DEX '98

PLĂTITÓR s., adj. v. platnic.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

plătitór s. m., adj. m., pl. plătitóri; f. sg. şi pl. plătitoáre, g.-d. sg. art. plătitoárei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLĂTIT//ÓR plătitoroáre (plătitoróri, plătitoroáre) şi sub-stantival (despre persoane) Care plăteşte sau trebuie să plătească; platnic. /a plăti + suf. plătitortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

platnic — PLÁTNIC, Ă, platnici, ce, adj., s.m. şi f. (Persoană) care plăteşte, care trebuie să plătească; plătitor. ♢ expr. Bun (sau rău) platnic = persoană care îşi îndeplineşte bine (sau rău) obligaţiile băneşti, care plăteşte uşor şi la timp (sau greu… … Dicționar Român
plăti — PLĂTÍ, plătesc, vb. IV. 1. tranz. A achita contravaloarea (în bani sau în natură) a unui bun obţinut sau cumpărat, a unei consumaţii etc. ♢ expr. A plăti cu capul (sau cu viaţa etc.) = a fi omorât pentru o greşeală, o îndrăzneală, o faptă… … Dicționar Român
ruptaş — RUPTÁŞ, ruptaşi, s.m. Contribuabil care, plătind darea numită ruptă, era scutit de orice bir. – Ruptă + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ruptáş s. m., pl. ruptáşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias