- plăcintor
- PLĂCINTÓR s. v. făcăleţ, sucitor, vergea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeplăcintór, plăcintoáre, s.n. (reg.) 1. sucitor (pentru întins foi de aluat), plăcintar. 2. bucată dreptunghiulară de lemn cu care se calcă rufele de pânză groasă; măngălău.Trimis de blaurb, 28.09.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.