- plural
- PLURÁL, -Ă, plurali, -e, s.n., adj. 1. s.n. Categorie gramaticală care arată că este vorba de două sau de mai multe fiinţe sau lucruri de acelaşi fel. ♢ Pluralul autorităţii (sau al maiestăţii) = pluralul folosit în locul singularului în vechile acte oficiale, când autorităţile vorbeau despre ele însele. Pluralul autorului = pluralul folosit în locul singularului în opere ştiinţifice, publicistice şi oratorice. Pluralul modestiei = plural (folosit mai ales în vorbirea populară) de referire la persoana proprie în discuţia cu cineva considerat superior. Pluralul politeţii (sau al reverenţei) = pluralul folosit în locul singularului în formule de adresare respectuoasă către cineva. 2. adj. (gram.) Care indică pluralul (1), de plural, al pluralului. ♦ fig. (Rar) Multilateral. ♢ Atenţie plurală = atenţie distributivă. – Din lat. pluralis, it. plurale, germ. Plural.Trimis de oprocopiuc, 24.01.2007. Sursa: DEX '98PLURALE TANTUM adj. (Despre un nume) Care are numai formă de plural. – loc. lat.Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX '98Plural ≠ singularTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimePLURÁL adj. v. complex, multilateral, pluri-valent, polivalent.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeplurál adj. m., pl. pluráli; f. sg. plurálă, pl. pluráleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficplurál s. n., pl. pluráleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficplurále tántum loc. adj. (substantiv plurale tantum), pl. plúralia tántum (sil. -li-a) (substantive pluralia tantum)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPLURÁL plurală (plurali, plurale) şi substantival : (Număr) plural formă a categoriei gramaticale a numărului care indică că este vorba de două sau mai multe persoane ori lucruri (de acelaşi fel). /<lat. pluralis, it. plurale, germ. PluralTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPLURÁL adj., s. n. (categorie gramaticală) care indică două sau mai multe fiinţe, lucruri de acelaşi fel. (< lat. pluralis, germ. Plural)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNplurál (-luri), s.n. – 1. Categorie gramaticală care arată că este vorba de mai multe obiecte, fiinţe etc. – 2. (adj.) Care indică o pluralitate. lat. pluralis (sec. XIX). Ca adj. nu se foloseşte la f. – Der. pluralitate, s.f., din fr.Trimis de blaurb, 27.10.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.