- auroră
- AURÓRĂ, aurore, s.f. 1. Interval de timp, înainte de răsăritul soarelui, când există o lumină difuză în atmosferă; lumină roşie-portocalie a soarelui din acest interval de timp. ♢ Auroră boreală (sau polară, australă) = lumină difuză, verde sau roşiatică, care apare ca un arc în timpul nopţii pe bolta cerească, în regiunile polare. 2. Început al unei epoci, al unei acţiuni etc. [pr.: a-u-] – Din fr. aurore, lat. aurora.Trimis de ana_zecheru, 12.03.2009. Sursa: DEX '98AURÓRĂ s. v. zori.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeauróră s. f. (sil. a-u), g.-d. art. aurórei; pl. auróreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAURÓR//Ă aurorăe f. 1) Lumină roşie-portocalie care apare la orizont şi vesteşte răsăritul soarelui. 2) Interval de timp, înainte de răsăritul soarelui, când pe cer apare o asemenea strălucire; zori de zi. ♢ aurorăa boreală lumină difuză roşie sau verde care colorează cerul în timpul nopţii în regiunile polare. 3) fig. Moment sau perioadă de început. aurorăa reformei. aurorăa vieţii. [G.-D. aurorei; Sil. a-u-] /<lat. aurora, fr. auroreTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXAURÓRĂ s.f. 1. Lumină care precedă răsăritul soarelui; zori de zi. ♢ Auroră polară (boreală sau australă) = lumină difuză, roşie sau verde, care colorează cerul în timpul nopţii, în anumite perioade, în regiunile polare. 2. (fig.) Început, zori (ale unei perioade etc.). [pron. a-u-, pl. -re. / < lat. aurora, cf. it. aurora, fr. aurore].Trimis de LauraGellner, 29.01.2006. Sursa: DNAURÓRĂ s. f. 1. lumină care precedă răsăritul soarelui; zori de zi. o auroră polară = fenomen atmosferic specific regiunilor polare, iluminarea cerului în timpul nopţii, prin arcuri de culoare albastră, verde-gălbuie sau roşie. 2. (fig.) început al unei alte epoci. (< fr. aurore, lat. aurora)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.