plivi — PLIVÍ, plivesc, vb. IV. tranz. 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate. ♦ A smulge, a stârpi o buruiană. 2. A tăia sau a rupe lăstarii şi cârceii de prisos de la viţa de vie sau de la pomi, folosind mijloace manuale, mecanice sau… … Dicționar Român
plivit — PLIVÍT1, plivituri, s.n. Plivire. – v. plivi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLIVÍT2, Ă, pliviţi, te, adj. 1. (Despre terenuri sau plante cultivate) Curăţat de buruieni. 2. (Despre pomi, vie, plante) Curăţat de lăstarii, de… … Dicționar Român
plevilă — PLÉVILĂ s. v. copilire, copilit, năgară, neghină, plivire, plivit, zizanie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime plévilă s. f., g. d. art. plévilei; pl. plévile Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic plevílă2,… … Dicționar Român
pliveală — PLIVEÁLĂ s. v. copilire, copilit, plivire, plivit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
plivitor — PLIVITÓR, OÁRE, plivitori, oare, s.m. şi f. Persoană care pliveşte. – Plivi + suf. tor. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 plivitór (persoană) s. m., pl. plivitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … … Dicționar Român
plivitură — PLIVITÚRĂ, plivituri, s.f. Mulţime de buruieni plivite şi adunate grămadă. – Plivi + suf. tură. Trimis de oprocopiuc, 24.03.2004. Sursa: DEX 98 PLIVITÚRĂ s. v. plivire, plivit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime plivitúră s. f., g … Dicționar Român
pălămizit — PĂLĂMIZÍT s. v. plivire, plivit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român