pleiadă

PLEIÁDĂ, pleiade, s.f. 1. (La pl. art.) Grup de stele din constelaţia Taurului; Cloşca-cu-Pui. 2. Grup de oameni care activează de obicei în acelaşi domeniu şi care sunt legaţi între ei prin concepţii şi năzuinţe comune. 3. Totalitatea izotopilor aceluiaşi element chimic. ♦ Grup de elemente cu proprietăţi chimice asemănătoare. [pr.: ple-ia-] – Din fr. pléiade.

Trimis de oprocopiuc, 23.03.2004. Sursa: DEX '98



pleiádă (grup de oameni, ansamblu de elemente) s. f. (sil. -ia-), g.-d. art. pleiádei; pl. pleiáde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PLEIÁD//Ă pleiadăe f. 1) Grup de persoane remarcabile care activează în acelaşi domeniu, având concepţii şi scopuri comune. 2) chim. Grup de izotopi ai aceluiaşi element chimic. 3) la pl. art. Ansamblu de stele din constelaţia Taurului; Cloşca-cu-Pui. [G.-D. pleiadei; Sil. -ia-] /<fr. pléiade

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



PLEIÁDĂ s.f. 1. (la pl.) Grup de stele din constelaţia Taurului. 2. (la sg.) Numele unui grup de şapte poeţi greci din Alexandria şi al unui grup de poeţi francezi din sec. XVI. ♦ Grup de şapte; (p. ext.) grup de mai mulţi oameni iluştri. 3. Ansamblul izotopilor unui element. ♦ (chim.) Grup de elemente chimice care au proprietăţi asemănătoare. [pron. ple-ia-. / < fr. pléiade, lat. Pleiades, cf. gr. pleias – constelaţie de şapte stele].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



PLEIÁDĂ s. f. 1. grup de şapte poeţi greci din Alexandria; grup de poeţi francezi dominat de Ronsard. ♢ grup de oameni iluştri cu aceleaşi concepţii, preocupări etc. ♢ mulţime, totalitate. 2. ansamblul izotopilor unui element. ♢ grup de elemente chimice cu proprietăţi asemănătoare. (< fr. pléiade, lat. Pleiades)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN