plebicol

plebicol
plebícol adj. m., s. m., pl. plebícoli; f. sg. plebícolă, pl. plebícole
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLEBÍCOL, -Ă adj., s.m. (Rar) (Cel) care flatează, măguleşte mulţimea; demagog. [< lat. plebicola, fr. plébicole].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PLEBÍCOL, -Ă adj., s. m. (cel) care flatează, măguleşte mulţimea; demagog. (< fr. plébicole, lat. plebicola)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”