plafon

plafon
PLAFÓN, plafoane, s.n. 1. Suprafaţă interioară a planşeului superior al unei încăperi; tavan, bagdadie. 2. Cifră-limită, limită valorică (maximă) în cadrul unor operaţii financiare, care nu poate fi depăşită. ♢ Plafon de casă = limita până la care se pot păstra în permanenţă într-o casierie sume pentru efectuarea unor plăţi curente. 3. Nivel maxim al unei mărimi (viteză, turaţii etc.) pe care îl poate atinge un sistem tehnic. 4. Înălţime la care se găseşte, la un moment dat, suprafaţa inferioară norilor faţă de sol. 5. Altitudine maximă la care se poate urca o aeronavă. – Din fr. plafond.
Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98

PLAFÓN s. v. tavan.
Trimis de siveco, 22.01.2009. Sursa: Sinonime

plafón s. n., pl. plafoáne
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

PLAF//ÓN plafonoáne n. 1) Suprafaţă orizontală care formează partea superioară a unei încăperi; tavan; pod. 2) Limită superioară care nu poate fi depăşită. 3) Înălţime la care se găseşte suprafaţa inferioară a stratului de nori. /<fr. plafond, germ. Plafond
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

PLAFÓN s.n. 1. Tavan. 2. Cifră-limită peste care nu se poate trece, care nu poate fi depăşită (în operaţii financiare, de planificare etc.). 3. Nivel de altitudine. ♦ Înălţime maximă pe care o poate atinge un avion. ♦ Înălţime la care se găseşte un strat de nori (partea inferioară). [pl. -oane, -onuri, var. plafond s.n. / < fr. plafond].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

PLAFÓN s. n. 1. tavan. 2. cifră-limită, care nu poate fi depăşită (în operaţii financiare, de planificare etc.). 3. nivel de altitudine. ♢ înălţime maximă pe care o poate atinge un avion. ♢ altitudine (partea inferioară) la care se găseşte un strat de nori. (< fr. plafond)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • plafon — plàfōn m <G plafóna> DEFINICIJA 1. razg., v. strop 2. pren. najviša točka, gornja granica, vrhunac [plafon plaća; plafon cijena] FRAZEOLOGIJA probiti plafon pren. prijeći najvišu dopuštenu granicu (o plaći, cijeni, investicijama i sl.)… …   Hrvatski jezični portal

  • plàfōn — m 〈G plafóna〉 1. {{001f}}razg., {{c=1}}v. {{ref}}strop{{/ref}} 2. {{001f}}pren. najviša točka, gornja granica, vrhunac [∼ plaća; ∼ cijena] ⃞ {{001f}}probiti ∼ pren. prijeći najvišu dopuštenu granicu (o plaći, cijeni, investicijama i sl.) ✧… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • plafon — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mnż I, D. u, Mc. plafonnie {{/stl 8}}{{stl 7}} malowidło lub płaskorzeźba sufitu; tak ozdobiony sufit <fr.> {{/stl 7}} …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • plafón — (Del fr. plafond). 1. m. Adorno en la parte central del techo de una habitación, en el cual está el soporte para suspender la lámpara. 2. Lámpara plana traslúcida, que se coloca pegada al techo para disimular las bombillas. 3. Arq. Plano inferior …   Diccionario de la lengua española

  • plafón — a m (ọ̑) 1. knjiž. strop: pod plafonom je visel kristalni lestenec; obokan, poslikan plafon; plafon s freskami 2. publ., navadno s prilastkom najvišja stopnja, meja česa: določiti plafon cenam kmetijskih pridelkov; preseči plafon osebnih… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • plafón — (Del fr. plafond < plat, plano + fond, hondo.) ► sustantivo masculino 1 Lámpara circular encajada en el techo o en la pared: ■ tuvo problemas para colocar el plafón en el techo del salón. 2 CONSTRUCCIÓN Adorno en la parte central del techo de… …   Enciclopedia Universal

  • plafón — {{＃}}{{LM P30600}}{{〓}} {{SynP31334}} {{［}}plafón{{］}} ‹pla·fón› {{◆}}(pl. plafones){{◇}} {{《}}▍ s.m.{{》}} Lámpara plana que se coloca pegada al techo para ocultar las bombillas. {{★}}{{＼}}ETIMOLOGÍA:{{／}} Del francés plafond, y este de plat… …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • plafón — (fr. plafond) Altura máxima a la que puede elevarse una aeronave// altura de las nubes// cielorraso …   Diccionario Lunfardo

  • plafón — s. n., pl. plafoáne …   Romanian orthography

  • plafon — m IV, D. u, Ms. plafonnie; lm M. y «malowidło na tynku, malowidło na płótnie lub dekoracja stiukowa stanowiące duże pole dekoracyjne obejmujące centralną część sufitu lub podniebienie sklepienia» ‹fr.› …   Słownik języka polskiego

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”