piurie

PIURÍE, piurii, s.f. Stare patologică provocată de infecţia căilor urinare şi caracterizată prin prezenţa puroiului, a leucocitelor şi a germenilor microbieni în urină. [pr.: pi-u-] – Din fr. pyurie.

Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX '98



piuríe s. f. (sil. pi-u-), art. piuría, g.-d. art. piuríei; pl. piuríi, art. piuríile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PIURÍE s.f. (med.) Prezenţa puroiului în urină. [pron. pi-u-ri-e. / < fr. pyurie, cf. gr. pyon – puroi, ouron – urină].

Trimis de LauraGellner, 02.02.2007. Sursa: DN



PIURÍE s. f. prezenţa puroiului în urină. (< fr. pyurie)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN