butuc — BUTÚC, butuci, s.m. 1. Bucată dintr un trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buştean, buturugă. ♢ expr. (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mişca; a … Dicționar Român
scaun — SCÁUN, scaune, s.n. I. 1. Mobilă (de lemn, de metal etc.) cu sau fără spetează, pe care poate să şadă o singură persoană. ♢ Scaun de tortură (sau de supliciu) = dispozitiv în formă de scaun pe care, în vechime, era imobilizat cel supus torturii.… … Dicționar Român
strat — STRAT, straturi, s.n. 1. Material, substanţă repartizată relativ uniform pe o suprafaţă de altă natură (pentru a o acoperi) sau între alte două suprafeţe de altă natură (pentru a le despărţi). 2. Fâşie compactă dintr o materie, aflată în… … Dicționar Român