pirofit

pirofít adj. m., pl. pirofíţi; f. sg. pirofítă, pl. pirofíte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PIROFÍT, -Ă adj. (Despre plante) Ale cărei organe subterane profunde pot supravieţui focului sau ale cărei seminţe posedă un înveliş gros lignificat, care plesneşte sub efectul căldurii incendiului, favorizând germinarea seminţelor respective. [< fr. pyrophyte, cf. gr. pyr – foc, phyton – plantă].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



PIROFÍT, -Ă adj., s. f. (plantă, arbore) care rezistă incendiilor din păduri. (< fr. pyrophyte)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN